Istoria romanilor - Mihai Viteazul
Luni, 2014-07-28, 5:22 PM
Istoria romanilor
Main | Mihai Viteazul | Registration | Login
Meniu
Unii cercetatori l-au considerat fiu legitim al lui Patrascu cel Bun(ceea ce s-a dovedit gresit) ; altii ,fiul nelegitim al acestuia,altii in sfarsit ca nu are nicio legatura cu voievodul amintit.Stim ca s-a nascut in 1558:in 1601,avea cum arata pictorul Aegidius Sadeler care i-a facut portretul,43 de ani.Cum Patrascu cel Bun a murit in decembrie 1557,Mihai ar fi fiul sau postum.In tinerete s-a ocupat cu negustoria,ne-o spun mai multe marturii ale timpulu.Una,polona,il arata sa fi facut comert cu vite,o alta,spaniola,cu giuvaericale.Stia turca si greaca.Avea un scris frumos,energic,iscalitura sa se recunostea fara greutate.
  
In 1558 este ban mic sau banisor de Mehedinti(unchiul sau Iane fiind mare ban al Olteniei).O porunca a lui Mihnea Turcitul este adresata ,,slugei domniei mele lui Mihail banul din judetul Mehedinti".La finele aceluiasi an este mare stolnic,dregatorie in care ramane pana la sfarsitul carmuirii amintite.Sub Stefan Surdul devine mare postelnic(1591),apoi mare aga(1592) si chiar ispravnic ,in locul unchiului sau Iane,care locuia la Istanbul.In urmatorul an,domn fiind Alexandru cel Rau-este mare ban,cea dintai dregatorie a tarii:,,aceste sate le-am cumparat domnia mea cand am fost ban al Craiovei" aminteste Mihai in actul din 27 septembrie 1597,prin care daruieste mamei sale,doamnei Tudora,satele Studina Mesteacai,Studinita Barbului,Crusovul,Frasinetul din camp si Studinita lui Hamei.
  
Numirea are loc in septembrie 1593,iar sosirea in Bucuresti in luna urmatoare(cu trecere,la 11 octombrie,prin Adrianopole).Inceputul carmuirii a fost deosebit de greu pentru cei multi.O marturie contemporana - a unui adversar al sau- consemneaza ca din zilele investiturii,aflat inca la Istanbul,domnul ar fi facut un legamant fata de propriul sau cuget,de a lupta fara sovaire impotriva Portii,a puterii suzerane.De asemenea in noiembrie 1594 a delcansat rascoala anti-otomana si lichideaza o unitate turceasca aflata in capitala,apoi ataca cetatile Giurgiu,Braila ,Nicopole,cucerindu-le cu exceptia Giurgiului. Conjunctura europeana se arata , deopotriva,favorabila.Papa Clement al VIII-lea(1592-1605) indemna staruitor pe monarhii crestini sa-si uneasca armatele,intr-o liga sfanta,impotriva Imperiului otoman.Concentrarea urma sa se faca in jurul imparatului Germaniei,Rudolf al II-lea(!576-1612),la curtea caruia sfatuitori erau iezuiti.Apelul a primit raspuns favoorabil din Spania lui Filip al II-lea si din ducatele italiene Toscana,Mantova si Ferrara.Promisiuni in bani si oaste veneau si din unele state germane.Dupa tratative laborioase,spre a-si asigura cat mai multe avantaje,Sigismund Bathory ajunge la un acord cu Rudolf al II-lea in ianuarie 1595.
  
In ianuarie 1595 ii infrange pe tatari la Putineiu si Stanesti iar pe turci la Serpatesti.Datorita cresterii pericolului otoman,se vede obligat sa incheie un tratat de alianta cu principele Transilvaniei.Mihai nu astepta sa i se faca propuneri,ci lua el initiativa,fapt ce-l caracterizeaza de la inceput.Trimite la Sigismund Bathory pe Radu clucerul Buzescu si la Aron Voda pe Stroe stolnicul Buzescu.Rezultatul a fost o intelegere deplina,cei trei stapanitori hotarand-cu juramintele cuvenite ca sa fie nedespartiti unii cu altii(1595).Optiunea lui Mihai a fost definitiva.Cu drept cuvant,va scrie mai tarziu imparatului Rudolf:,,In tara mea asi fi putu sa raman linistit si sigur ,fara nici o teama , daca nu m-ar fi chemat credinta mea fata de crestinatate".
  
La 23 august 1595 Mihai Viteazul obtine o mare victorie impotriva turcilor la Calugareni pe raul Neaslov,invingandu-l pe Sinan Pasa.Turcii se retrag spre Giurgiu,se regrupeaza si ocupa Bucurestiul pregatindu-se sa organizeze Tara ca pasalac.La randul sau,Mihai se retrage spre munti pentru a primi ajutor de la Sigismund Bathory.Ca urmare a intelegerii cu Sigismund Bathory sosisera intre timp la Bucuresti vreo 2000 osteni din Transilvania comandati de capitanul de la Fagaras.Situatia devenise incordata:unii din creditori atacasera chiar palatul domnesc.Mihai isi adunase de asemenea cateva trupe.sosisera din Oltenia si Buzesti,si reuseste sa-i infranga din nou la Giurgiu in octombrie 1595.Cronicarii otomani ,unii direct,altii in cuvinte mai acoperite,recunosc infrangerea:,,Haidar-pasa,beilerbei de Rumelia,si-a gasit o moarte de martir intr-o mlastina...Apoi...din pricina invalmaselii,Mustafa-pasa,fiul lui Aias pasa,fratele serdarului,si Husein pasa..au fost calcati in picioare"
  
Ulterior relatiile cu Imperiul Otoman vor alterna si in 1597,Mihai va incheia un tratat cu turcii,tratat care prevedea:1.se recunoaste independenta Tarii Romanesti; 2.erau anulate pretentiile de suzeranitate ale lui Sigismund Bathory.
In 1598 se incheie un tratat si cu  Imperiul Habsburgic prin care se prevedea : 1.anularea suzeranitatii lui Sigismund Bathory ; 2.recunoasterea domniei ereditare; 3.recunoasterea independentei Tarii Romanesti.
La Selimbar s-a dat batalia intre Mihai Viteazul si Principele Ardealului,Andrei Bathory la 18-28 oct 1599.Victoria a fost de partea lui Mihai Viteazul.

La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul isi face intrarea triumfala in Alba Iulia.In primavara anului 1600 Mihai Viteazul se afla din nou in fata unei mari decizi.Campania fulgeratoare care alaturase Transilvania -Tari Romanesti,crease o noua situatie politica.La 10 mai 1600,Bacaul a fost cucerit,iar la 16 mai 1600,Suceava va fi cucerita fara lupata caci aparatorii cetatii s-au predat.Succesul campaniei din Moldova se explica prin graba cu care ostasii Movilestilor au trecut de partea lui Mihai Viteazul care,aflat aici,stia prea bine ca se afla pe pamant romanesc.In punctul cel mai inalt al destinului sau Mihai se intitula intr-un hristov emis la 27 mai 1600 ’’Domn al Tarii Romanesti,Ardealului si Moldovei’’ si isi confectiona bine cunoscuta pecete pe care figureaza cele 3 tari romane surori.Mihai Viteazul nu a intervenit prin urmare in Transilvania si Moldova ca in niste tari straine,ci el a ridicat pe o treapta superioara incercarile unora dintre predecesorii lui,unind sub conducerea sa 3 tari locuite de acelasi neam.Ideea de cucerire, in sens expansionist,cucerire de teritorii straine a fost si este cu totul straina traditiei politice romanesti.Realizand unificarea  politica a teritotiului romanesc,Mihai Viteazul a cautat,printr-o intensa activitate diplomatica, sa imprime durabilitate faptului implinit. In primul rand era necesara recunoasterea Unirii din partea Casei Austriei si Mihai Viteazul a cautat sa o obtina. Cererile adresate imparatului Rudolf al II-lea vizau crearea unei monarhii romanesti autoritare cu caracter ereditar.Cu Rudolf al II-lea negocierile au mers greu:,,fiindca imparatul voia sa pastreze Transilvania pentru sine,in timp ce domnul roman intelegea sa conduca el efectiv,sa dispuna si de veniturile principatului".
 
Indata dupa victoria de la Selimbar,voievodul a instiinta in scris carmuirea otomana ca stapaneste Transilvania,ca in Tara Romaneasca a lasat pe fiul sau Nicolae Patrascu si ca intelege pentru ambele tari sa respecte raporturile anterioare cu Poarta.Cum Imperiul otoman era puterea dominanta la Dunare-de la Buda si pana la CHilia si in Delta-demersul lui Mihai-prezentat la ,,tronul Fericirii" chiar in a doua decada din noiembrie 1599-apare cu totul normal.Sultanul nu a formulat obiectiuni si i-a trimis steag de domnie atat lui ca stapan al Transilvaniei,cat si lui Nicolae Patrascu.Gestul Portii inseamna si o recunoastere internationala a unirii celor doua tari sub autoritatea lui Mihai.
Mihai Viteazul a stapanit doar cateva luni cele 3 tari romane deoarece existau numeroase probleme de guvernare.In absenta lui Mihai nobilimea maghiara s-a rasculat.Mihai Viteazul revine in Transilvania dar este infrant in septembrie 1600 la Miraslau de fortele aliate ale nobilimii maghiare cu armatele conduse de generalul Gheorghe Basta.Ulterior pierde si tronul Moldovei unde polonezii il reinscauneaza pe Ieremia Movila iar in Tara Romaneasca tronul va fi ocupat de fratele acstuia,Simion Movila.Mihai Viteazul cere sprijin imparatului Imperiului Habsburgic,Rudolf al II-lea si se ajunge la o intelegere in momentul in care nobilimea maghiara renuntase la alianta cu trupele austriece,trecand de partea lui Sigismund Bathory.Armata lui Mihai si armatele generalului Basta unite,vor infrange armata condusa de Sigismund Bathory in august 1601 la Guruslau.Mihai Viteazul era din nou domn al Tarii Romanesti si putea reface unirea.Din pacate ambitiile personale ale lui Gheorghe Basta ,cu acordul imparatului Rudolf alII-lea au dus la asasinarea lui Mihai Viteazul la 19 august 1601 pe Campia Turzii.
 
Importanta domniei :
Domnia lui Mihai Viteazul are o semnificatie deosebita in istoria patriei noastre deoarece :
1.a organizat un front anti-otoman
2.a aderat la Liga Sfanta
3.a initiat eliberarea popoarelor din Balcani
4.a recastigat independenta Tarii Romanesti
5.a realizat prima unire politica a celor trei Tari Romane.

Logheaza-te
Calendar
«  Iulie 2014  »
DuLuMaMiJoViSa
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031
Cauta
Alte site-uri
Site modificat si intretinut de Razvan
Hosted by uCoz